Astazi am avut ocazia sa ma intalnescu cu un grup de 30 de elevi din mai multe zone ale tarii si la un moment dat i-am intrebat care sunt calitatile unui profesor ideal, iata ce idei am reusit sa extrag de la ei.
Calitatile unui profesor ideal:
- devotat
- calm
- comunicare eficienta cu elevii
- apropiat de elevi
- realist
- sociabil
- intelegator
- sensibil
- om de caracter
- punctual
- iertator
- glumet
- sincer
- atent
- curajos
- creativ
- sa aiba cultura generala
- sa predea putin
- primitor
- sa se faca inteles si captivat de subiectul expus
- sa vorbeasca lb. romana
- prezentabil
- sa nu fumeze si sa nu bea
- sa nu plictiseasca
- sa nu fie agresiv
- civilizat
- democratic in alegerile facute
Probabil ca mai sunt si altele, daca doriti sa completati lista sunteti invitatii mei la comentarii, eu le-am spus aici asa cum le-am primit de la cei 30 de elevi, in opinia mea ei au fost foarte realisti si in felicit din toata inima mea.
P.S. Un profesor ideal ar trebui sa castige intre 1500-2000 RON sau chiar mai mult in functie de performantele sale cu elevii, iar cei care sunt la inceput de cariera si sunt buni sa fie recompensati mai bine.
Eu am ramas uluit de ideile pe care tanara generatie, viitori elevi ai claselor a 9-a, le-au produs in urma brainstorming-ului de astazi.
Va multumesc tuturor pentru buna colaborare, sper ca cineva cu decizie sa va asculte gandurile realiste 🙂
Succes!
nu stiucat de realisti au fost acesti elevi…mai degraba conformisti…Au cerut ce credeau ca vrei tu sa raspunda, ce credeau ca societatea ar vrea sa raspunda.cu ce anume ii ajuta pe ei sa stie ca profesorul nu fumeaza sau nu bea? Asta daca nu vorbim de extreme….
„sa nu plictiseasca” cand vorbesti despre ceva nou cum se plictisesc elevii (mai ales daca tu vorbesti „cu interes si captivat de subiectul expus”)? simplu…nu-i intereseaza.
M-as intreba si ce cauta „sensibil”,”atent”, „curajos”, „prezentabil” . cu ce-i ajuta sensibilitatea sau curajul meu sa invete mai bine backtrakingul? asta fara a pune la socoteala intamplarile pe care le cunosc in care elevii acuza profesoara/ profesorul ca arata „prea bine” si nu se pot concentra la ce spune, se uita mai mult la haine si aparente.
Ce inseamna oare profesor primitor? ….Asta nici nu cred ca vreau sa stiu :”>
@ Oana Daniela Buna ziua, iti multumesc in primul rand pentru comentariu, intr-adevar foarte bine argumentat si acum as vrea sa comentez mai mult.
Fiecare vede realitate cu proprii sai „ochelari” sau o vede dupa cum a fost obisnuit sau obligat sa o vada, se pare ca se incurajeaza purtarea aceluiasi tip de ochelari, asa este probabil ca au fost conformisti, oare nu noi i-am invatat sa fie asa sau oare nu noi le-am retezat dreptul de a fi altfel, poate mai nonconformisti in opinia altora ??
Cred ca profesorul trebuie sa fie un model sau exemplu pentru cei din jur, si sincer mi-ar placea sa stiu ca profesorul meu nu exageraza cu aceste mici vicii, elevii copiaza fara sa isi dea seama anumite caracteristici ale profesorilor sai si ne miram atunci de ce in randul adolescentilor exista ….% fumatori sau …. % alcoolici.
In legatura cu sensibilitatea, eu nu cred ca exista invatare fara ca emotiile actorilor implicati in acest proces sa fie activate, oare nu ne amintim cu drag orele in care profesorii nostrii se bucurau de reusitele noastre sau se intristau de ….
Da, profesorul adevarat ramane de-a pururi in mintea elevilor sai prin faptul ca a realizat o comunicare de la minte la minte si de la suflet la suflet.
Suntem astazi lipsiti de curajul de a incerca lucruri noi, de a ne exprima cu adevarat gandurile nefiltrate de altii pentru ca nu am avut profesori curajosi sau nu au fost suficienti, pentru ca nu am fost stimulati sa cautam alternative, solutiile mai bune, poate ca asta vor de la noi ….
Tinuta unui profesor este o alta problema, ce tine de „prezent abil”, vedem cu totii o discrepanta intre modul in care se imbraca un profesor, nu totdeauna cu haine de ultima generatie, nu cu ultimul ceas la mana, nu cu ultimul telefon mobil, iar unii elevi le au pe toate.
O tinuta curata si decenta formata din piese bine asortate si variate pentru fiecare zi din saptamana cred ca este suficienta, alte comentarii sunt de prisos, cred ca la asta se gandeau elevii.
Atmosfera de razboi din sala de clasa cred ca nu are de-a face cu invatare, elevii isi doresc ca profesorul sa le creeze un mediu propice, primitor in laborator sau sala de clasa, oare o sala aerista, curata, dotata, inflorita, cu o muzica in fundal nu ar face ca mediul clasei sa fie mai primitor si pe profesor asemenea?
„Profesoroara/ul arata prea bine” – aici cred ca fiecare trebuie sa isi gaseasca echilibrul.
O zi minunata !
Succes garantat!
Profesorul Exemplu e un tip aparte de ideal care cere extrem de mult de la profesor si nimic de la elev, totul cade pe umerii lui. Nu ma intelege gresit, nu fumez, nu beau, insa nu dispretuiec colegii care fac asta din acest motiv, asta nu-i face mai putin buni in ceea ce fac. Consider ca scoala este facuta ca o pregatire pentru viata, daca toate ar fi perfecte si toti profesorii la fel, oare ce fel de pregatire ar fi asta?
Fiecare dintre noi ii invata pe langa „materia sa”(daca vrei e studiu corelat) despre sine. Incet, incet invata sa se poarte cu tine, sa te infunte sau sa te urmeze(niciodata n-au sa te admire toti, fara exceptii), sa citeasca de la intrare cand esti suparat sau vesel si sa exploateze asta. Fac asta cu fiecare dintre noi si intre ei si asta ii pregateste pentru ce vor face dupa, cum vor interactiona si cum vor relationa cu mediul.
Partea cu muzica in fundal , floricele pe pereti si numai zambet, suna intr-adevar bine daca vine de la ei, altfel… cand mamanci numai prajituri ti se acreste de ele…sau mie cel putin asa mi se intampla .
Profesorul curajos poate il confunda cu cel creativ, inovator(care are curajul sa aduca noutatea) crezi ca vreunul dintre ei va stii vreodata ca profesorul de sport de acum a fost pilot persecutat politic si-l va admira pentru asta? sau poate ca diriginta a gazduit acasa o eleva insarcinata alungata de parinti? astea trec si se uita. EA va parea in continuare dupa 2-3 ani rece si dura , poreclita „scorpia” si el „nebun”.
Si..sincer…mi-aduc mult mai bine aminte din orele de liceu cum arata profa/proful de x decat ceea ce preda…
Interesanta aceasta provocare a copiilor…
Ceea ce ar fi bine sa stim… si mai cu seama sa simtim, ca dascali… este faptul ca orice om asteapta o legatura personala pentru a se desavârsi… cu atât mai mult când e vorba de copii… sigur ca ar trebui sa ne purtam copilaria cu starea ei de devenire interioara continua pe toate perioada vietii… ori ceea e nu prea facem când venim în fata elevilor este sa ne raportam la ei ca la persoane în devenire, mai exact în cautare… interesul tine de cautarea interioara a fiecaruia (putem generaliza pornind de la actul didactic din scoala la orice act didactic din viata)… tine de orizontul de asteptari al fiecaruia… asa ca e firesc ca trezirea interesului sa fie influentata de capacitatea dascalului de a iubi în primul rând si abia mai apoi de capacitatea lui de a sti, de a detine informatii, de a le transmite celor interesati… mi-e teama ca nu prea avem grija în fata elevilor sa socotim bine daca îi intereseaza sau nu ceea ce vrem sa le transmitem… adesea suntem numai cu grija de a preda un continut prevazut de programa si atât.
Ceea ce cred eu a fi esentiala pentru un dascal este constiinta ca nu poti forma decât prin iubire, pentru ca ea e motorul, imboldul, ea e cea care imprima miscare sufletului, cea care trezeste mintea, apoi face ca vointa sa se miste si omul sa faptuiasca… sunt multe de spus despre iubire si felul ei corect de a o trai în fata celorlalti… e un subiect prea vast si ma opresc doar la a aminti despre prima ei treapta care e respectul… iar aici e vorba de respectul pe care e necesar sa îl avem fata de fiecare elev în parte, cu toata responsabilitatea… copilul fiind prin excelenta cel care face efortul intens de zidire interioara a omului ce va sa devina… om necunoscut pentru noi, dar stiut în amanunt de Stapânul tuturor… Iar respectul fata de persoana din fata noastra se ridica la Creatorul ei…
Oricum, îmi pare ca nimic nu e mai tainic si mai fascinant decât sa lucrezi cu omul!
@Virginia Multumesc pentru comentariu, chiar aveam nevoie de o alta perspectiva asupra subiectului tratat mai sus, gandurile primite au imbogatit cu siguranta imaginea despre „profesorul ideal”, o tema in opinia mea fara sfarsit si in continua schimbare dupa vremurile pe care le traim cu totii.
Noi profesorii cred ca suntem raspunzatori de viitorul pe care o tara il poate avea, dincolo de „programa” exista sufletele si mintile unei generatii care ne va blestema daca nu o vom pregati asa cum se cuvine pentru viitor, inca ne scaldam in ……, ne facem ca facem, de aceea suntem unde suntem, cred ca trebuie sa ne reiventam, sa gasim resurse pentru a face fata cu brio momentului si viitorului.
Asta incerc cu acest blog, sa gasim impreuna solutii, sa ne intalnim, sa ii ascultam pe toti cei implicati in EDUCATIE, sa ne apucam de treaba si sa ducem ROMANIA pe locul de care este demna.
Mai crede cineva in ceea ce am spus mai sus ?
Da, eu cred cu adevarat in tot ce am citit aici. Ma bucur ca intalnesc si tineri profesori adevarati. Mult succes!
E adevarat ca suntem responsabili. Si inca foarte. Probabil inca nu realizam decat prea putin asta…
E si rezultatul acelui joc de interese al celor care doresc sa fim prisi in chingile stramte ale lipsurilor de toate felurile… si sa ne zbatem mai mult decat sa traim firesc… astea sunt vremurile… nu sunt sceptica, sunt realista… si ma gandesc cu seriozitate ce se mai poate face.
Cineva mi-a spus zambind ca se mai poate face numai ”rabdare”.
Sigur, blogurile sunt locuri potrivite pentru intalniri intre oameni.
Ma intreb ce ideal ar mai putea aduna, ce for?a ar putea motiva oamenii pentru acel ”sa ne apucam de treaba”de care scrii tu. Intentiile tale sunt laudabile. Si blogul tau e un ”strigat”, e o chemare la intrarea in normalitate. E prima oara cand intru pe blogul tau, deci nu am citit din postarile tale, dar sunt convinsa ca ai adunat multe si foarte utile… am rasfoit acum cate putin. Doar pentru ca e vacanta si am farame de timp…
M-am gandit si eu mult, am cautat si caut solutii pentru acea ”renastere” despre care scrii tu… sarmana Romanie…
Sunt curioasa daca ai simtit pana acum ca ”strigatele” tale prin panza virtuala au aflat inimi cu urechile deschise si mai ales cu bratele pregatite ”de treaba”…
P.S. Multumesc pentru corectura. Abia dupa ce am postat comentariul anterior am realizat ca nu trebuia sa folosesc diacriticele.
P.P.S. Nu-i musai sa postezi comentariul acesta. E pur si simplu curiozitatea mea in legatura cu dorinta ta de a misca pe ceilalti pe linia educatiei prin postarile de pe blog. Nu stiu daca ai undeva postat idealul educational in viziunea ta… Mi-ar fi de folos.
@Virginia
Comentariul tau a fost postat automat deoarece erai in baza de date cu cel anterior, e foarte bine ca a aparut, binele trebuie sa razbeasca, nu trebuie „moderat”, pot sa iti spun ca „strigatele” mele sunt din ce in ce mai auzite, primesc semnale frumoase de la tanara generatie si de la profesorii care FAC treaba cu adevarat si vor sa iesim din marasm, singurele soluti fiind EDUCATIA+ACTIUNEA.
Idealul meu educational nu cred ca l-am scris explicit in vreun post si cred ca el se desprinde din tot ceea ce fac zilnic.
Iti multumesc pentru comentariu!
O zi superba in continuare!